Program cu publicul  în perioada 22 decembrie 2025 – 05 ianuarie 2026

22, 23, 24 decembrie 2025 între orele 09⁰⁰ – 12⁰⁰;

29, 30, 31 decembrie 2025 între orele 09⁰⁰ – 12⁰⁰;

05 ianuarie 2026  între orele 09⁰⁰ – 12⁰⁰;

Orice solicitare se poate transmite pe adresa de e-mail a liceului: secretariat@economicsibiu.ro

COLEGIUL ECONOMIC „GEORGE BARIȚIU” este o școală cu tradiție în pregătirea forței de muncă în domeniul Serviciilor.

Înființată în anul 1967, ca Liceu Economic, școala avea să se transforme, în diferite perioade, în funcție de domeniile de pregătire:

–1968 – 1976 – Liceu Economic

–1977 – Liceu Economic de Contabilitate și Comerț

–1978 – Liceu Economic și de Drept Administrativ

–1985 – Liceu Economic

–1993 – Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii

–1994 – Liceu Economic

–1995 – Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii

–1997 – Grup Școlar Economic Administrativ „George Barițiu”

–2005 – până în prezent: Colegiul Economic „George Barițiu”

Nu întâmplător unității noastre școlare, în anul 1997, i s-a conferit denumirea de Grup Școlar Economic Administrativ „George Barițiu”, ci în spiritul implementării conceptelor valoroase ale reputatului publicist GEORGE BARIȚIU (4 iunie 1812 –  2 mai 1893):

  • „Numai epocile extraordinare produc oameni extraordinari”.
  • „Mie nu mi-e frică de viitor, dar să apucăm prezentul cu toate braţele”.
  • „Naţionalitatea şi limba sunt mai scumpe decât libertatea, căci libertatea pierdută se poate recâştiga, dar naţionalitatea niciodată”.
  • „Nu poate cineva cuprinde cu mintea câţi sunt cei care pun felurite stavili culturii oamenilor, ca să-i întoarcă cu sutele de ani îndărăpt. Toată natura arată însă cum că mişcarea îndărăpt nu poate să rămâie. Oamenii trebuie scoşi din neştiinţă”.
  • ISTORIA ESTE ÎNVĂŢĂTOAREA OMENIRII.
  • Ce înseamnă CULTURA? „Însemnează a învăţa pe oameni să cugete bine, a lumina ce e întunecat, a limpezi ideile oamenilor, a-i păzi de greşeli și de prejudecăţi. Cultura e preţuirea lucrurilor după temeiurile minții celei sănătoase, nu după obiceiul vechi. Nu necredința, ci întrebuințarea credinței celei adevărate- aceasta este cultura. Fiecare popor îşi are o cultură a sa proprie, fiecărei naţiuni îi corespunde un anumit specific național, fiecare popor contribuie la dezvoltarea culturii naţionale”.
  • „Învăţătorul să fie ucenicilor săi lege vie în cuvinte și în fapte, să se arate în mijlocul lor stăpânitor, cu un duh puternic, părintesc, însoțit de duhul blândeţelor, căci altfel tânărul e neînduplecat la vorba amară. ÎNVĂŢĂTORUL, ca un părinte adevărat, să se îngrijească și pentru starea vieţii tânărului, care o să-şi aleagă drumul. Să se străduiască, adică, a deosebi și cunoaşte, cu privire ageră, toate puterile sufletești, căci nu este mai mare primejdie decât când îşi greşeşte tânărul chemarea sa. Aşadar, pe cât de mari și împovărătoare, pe atâta de frumoase, nobile şi cinstite sunt aceste datorii ale învăţătorilor către ucenicii săi”.

George Barițiu a înțeles că noțiunea de progres exprimă un proces complex și multilateral. În viziunea sa, a asigura progresul unui popor înseamnă a-i crea condițiile optime dezvoltării culturale, spirituale, politice, sociale și economice:

  • Om politic, publicist si istoric, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, aprig luptător pentru cauza naţională din Ardeal,  membru fondator şi mai târziu președinte al societăţii ASTRA (↔ Aso­ciaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român), preşedinte al Academiei Române, George Bariţiu este considerat întemeietorul presei româneşti din Transilvania – „Gazeta de Transilvania” (1838), „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” (1838). Este un moment semnificativ întrucât presa îşi asumă o funcţie educativă, iar prin promovarea literaturii (fie traduceri, fie creaţii originale), îndeplineşte o funcţie culturală. Miza pe termen lung a fost însă formarea unei literaturi şi a unei limbi comune pentru toţi românii, pregătindu-i, astfel, pentru unirea într-un stat naţional. Cu multă dreptate scrie Nicolae Iorga că George Bariţiu a fost „un gazetar al conştiinţei şi idealurilor sale şi, pe lângă aceasta, ca o întregire neapărată, fiindcă e vorba de un spirit aşa de înţelegător şi de cuminte, un gazetar – pentru toţi – gazetarul poporului român supus în Ardeal unei stăpâniri străine…”.
  • Un bărbat al datoriei şi al faptei patriotice, George Bariţiu este un animator cultural, cultura secolului al XIX-lea din Transilvania fiind dominată de personalitatea lui George Bariţiu. În toate domeniile vieţii culturale transilvănene îl găsim pe Bariţiu ca pe un deschizător de drumuri, cu atât mai mult cu cât își dă seama de beneficiile pe care le poate aduce în viaţa oamenilor şcoala şi învăţătura de carte.

Articolele lui Bariţiu despre şcoală şi educaţie (Cuvântare scolasticească, Educaţia etc.) urmăresc cu o impresionantă stăruinţă scopul trezirii conştiinţei naţionale a poporului român şi al eliberării sale sociale şi naţionale. Şcoala – în viziunea lui Bariţiu – era un templu al învăţăturii mai ales; ea educa o serie de norme morale şi comportamente necesare cetăţeanului model: virtutea, perseverenţa, iubirea de muncă, de patrie, cinstea, onestitatea, dreptatea, dragostea de adevăr, de aproape, de cele sfinte, devotamentul.

  • În ceea ce priveşte literatura, Bariţiu a militat pentru punerea în valoare a limbii şi a literaturii populare, ca şi a marilor modele clasice; a fost unul dintre animatorii mişcării teatrale româneşti; a scris poezii şi proză pe care o istorie a literaturii române le va consemna, poate, ca momente în evoluţia ei, dar nu va putea trece peste contribuţiile sale de teoretician literar şi, mai ales, nu va putea ignora rolul său de îndrumător literar prin orientarea literaturii noastre, înaintea „Daciei literare”, spre fondul sănătos al filonului istoric pe făgaşul naţional istoric. Dacă posteritatea nu-l va reţine (așa cum se cuvine, de altfel) pe Bariţiu-scriitorul, cu siguranţă că-l va omagia pe animatorul vieţii culturale şi politice a românilor din Transilvania, pe istoricul Bariţiu, autorul monumentalei lucrări Părţi alese din istoria Transilvaniei (3 vol.).
  • Într-una dintre vechile noastre istorii literare, găsim următoarea caracterizare a lui George Bariţiu: „…acest bărbat incomparabil și în voință, și în tăria și curăţia caracterului său român, neînvins și neschimbat în toate circumstanţele, s-a consacrat din tinereţele sale neîntrerupt şi cu tot zelul, în adevăratul sens al cuvântului, cu trup, cu spirit cu tot, pentru luminarea şi întărirea conştiinţei naţionale în toţi conaţionalii săi, pentru redobândirea drepturilor naţionale politice ale românilor, mai ales din provinciile austriece, şi pentru susţinerea acelor drepturi. El, prin organul său naţional „Gazeta Transilvaniei” şi prin „Foaia pentru minte, inimă şi literatură” făcu de la 1838 până la 1848 cele mai mari servicii întregii naţiuni române”. (Vasile Gherman Pop, Conspect asupra literaturei române şi literaţilor ei de la început şi până astăzi în ordine cronologică, Bucureşti, 1875, pg.146).

„O ŞCOALĂ BUNĂ FACE ÎN SCURTĂ VREME OBŞTI BUNE, CETĂŢENI BUNI, NAŢII DEŞTEPTE, COPII AGERI ŞI FRUMOŞI.

AŞADAR, UN DASCĂL BUN, ORIUNDE O SĂ SE AFLE EL, E TOTDEAUNA O PERSOANĂ MULT ÎNSEMNĂTOARE”. (GEORGE BARIȚIU)

prof. Teodora Vidrighin (Catedra de Limba română)

Comisia de Promovare a imaginii școlii